PF-Tek pentru oameni simpli

pentru cultivarea ciupercilor iubitoare de cereale
(Psilocybe cubensis)
( updated: February 03, 2021, at 01:53 AM )
translated by psilocibian (at) gmail (dot) com
comentariile şi sugestiile sunt binevenite oricand

Materiale

Substrat

Sterilizare

Inoculare

Incubare

Fructificare

Vermiculita este formata dintr-un minereu natural - mica.
Mica ce conţine apa este zdrobită şi apoi incalzită pentru a-şi mări volumul de cateva ori mai mare decat mica netratată.

Vermiculita poate sa tină de cateva ori greutatea ei în apa şi da substratului o structura aerisită.

Vermiculita este disponibilă în mai multe forme, cea mijlocie şi cea mica spre mijlocie sunt cele mai potrivite pentru scopul cultivarii.

BRF este disponibilă în magazine alimentare ori gata măcinată ori boabe intregi. În acest caz puteţi sa macinaţi orezul folosind o râşniţă de cafea. BRF este ţinut cel mai bine la loc racoros şi uscat pentru perioade mai mari de timp, el putând sa se strice repede din moment ce are o concentraţie mare de grasimi. Daca nu puteti să gasiţi BRF puteti sa folositii şi faina obisnuita sau faină de orez cu rezultate similare.

Este o siringa de plastic cu acul atasat conţinând 10cc-12cc de apa cu spori.

Culoarea apei variază de la complet transparentă pâna la usor violetă în functie de cantitatea de spori din solutie.
Sporii sunt microscopici asa incat, atat timp cat vedeti cel putin cativa spori uniţi în apa mai mult sau mai putin clară, atunci trebuie sa aveti o multime de spori.

La dispoziţie pe internet, de exemplu:

www.sporeworks.com
www.thehawkseye.com
şi multe altele.

Borcanele ar trebui sa aiba o capacitate de ~236 ml

Puteţi sa folositi fie borcane cu gura deschisa sau pahare de baut apa(de whiskey), singura cerinţă fiind sa fie drepte şi fara umeri pentru a putea scoate “prăjitura” din borcan intreaga în momentul în care este colonizată.

Pentru un borcan de ~240 ml veţi avea nevoie de:
=> 140 ml vermiculita
=> 40 ml făină de orez maro
=> nişte vermiculită pentru a umple borcanul până la vârf(aprox. 20 ml)
=> apă

Puneţi cantitatea necesară pentru toate borcanele dintr-o serie(de exemplu pentru 6 borcane: 6 x 140 ml = 840 ml ) intr-un bol.

Vărsaţi uşor peste vermiculită apa în timp ce amestecaţi cu o lingură.
Fiţi atenţi să puneţi atâta apă cât sa poată fi absorbită de vermiculită.

Cand presaţi bolul trebuie să vedeţi doar puţină apa iesind din vermiculită.
Aceasta se intâmplă cand cantitatea corectă de apa este folosită.

Acum puneţi cantitatea necesară de BRF(faina de orez maro)(de exemplu 6 x 40 ml = 240ml) în vermiculita umedă dintr-o dată şi amestecaţi-o cu o lingură.

Scopul este de a acoperi particulele de vermiculită umedă cu un strat de BRF.

Umpleţi borcanele (paharele) cu amestecul rezultat lasând cam 1cm până la varf. Este foarte important sa puneţi substratul în borcane fara a-l presa în jos deloc. Trebuie sa stea foarte aerisit şi lejer pentru a oferi condiţii optime pentru creşterea miceliumului.
Fiţi atenţi sa nu lasaţi nici un pic de substrat pe partea superioara a borcanului. Dacă nu ati fost indeajuns de atenţi şi totuşi ramân unele resturi pe margine, luaţi o bucată de material umezită şi ştergeţi partea superioara a borcanului. Altfel pot aparea contaminanţi în acele locuri şi pot sa se extindă în jos, în borcan.

Umpleţi borcanul cu vermiculita uscată până la varf. Acest strat protejează substratul de sub el de contaminanţii ce pot se pot afla în aer în momentul inoculării.

Luaţi o bucată de folie de aluminiu lată cam de 12cm şi împăturiţi-o în două. Puneţi folia peste deschizătura borcanului ca în poză.
Dacă folosiţi borcane cu capace de metal, puteţi sa faceţi 4 găuri cat mai în marginea fiecarui capac folosind un cui mic şi un ciocan şi inşurubaţi capacul la loc. Găurile treubuie sa fie uşor mai mari decât diametrul acului de siringa.

Impaturiţi marginile foliei în sus şi apăsaţi-le astfel incât sa obţineţi un capac frumos de aluminiu.

Apoi luaţi o bucată de aluminiu de 12 x 12 cm şi puneţi-o peste primele 2 straturi (respectiv capacul de metal, daca folosiţi capace) lasând marginile foliei în jos, ridicându-se în sus în timpul inoculării.
Aveţi, deci, acum 3 straturi de folie peste deschizătura borcanului, numai stratul de deasupra fiind ridicat în timpul inoculării.

Turnaţi aproximativ 2,5 cm de apa în oala cu presiune(cuctă), nu puneţi mai multă apă sau riscaţi să intre în borcane şi să le marească concentraţia de apă.
Apoi aşezaţi borcanele în oală. Este foarte recomandată folosirea unui mic suport pentru a nu ţine borcanele direct pe fundul oalei.
Puneţi capacul deasupra şi aduceţi incet oala la presiunea necesară (15 psi = 1atm peste presiunea atmosferica) in timp de 15 minute la foc mediu.
Dacă incălziţi oala prea repede, borcanele pot sa se crape.
Din momentul în care aburul incepe să iasă prin gaura de ventilaţie de pe capac, daţi focul la mic astfel incat să mai iasă doar un flux constant de abur foarte mic. Din acest moment fierbeti sub presiune timp de 45 minute.

După ce oala este rece la atingere, scoateţi borcanele şi puneţi-le pe o suprafaţă curată, aveţi la indemână o lampa cu alchool sau o lampă şi siringa cu spori gata pregătită. Scuturaţi siringa cu spori pentru a imprăştia în mod egal sporii în soluţie.

Pentru a fi capabili să o scuturaţi este necesar sa existe o mica bulă de aer în seringă. Dacă nu există, atunci puteţi sa trageţi cam 1 cc de aer steril în seringă poziţionând vârful acului în flacără şi tragând usor.

Desfaceţi puţin folia de pe toate borcanele astfel incât sa se desfacă uşor atunci când inoculaţi.

Luaţi acoperitoarea de pe ac şi incălziţi-l până se inroşeşte. Lăsaţi-l să se răcească câteva secunde.

Ridicaţi primul strat de folie şi puneţi-l alături cu susul în jos.

Găuriţi folia la marginea borcanului cu acul aproximativ 1inch(2,5 cm) în adâncime şi injectaţi soluţia către suprafaţa de margine a borcanului(pe sticlă). Trebuie să vedeţi o picătură mică curgând pe suprafaţa borcanului catre fund. Fiecare borcan se inoculează în 4 puncte la distanţe egale. Folosiţi cam 1 – 1,5 ml de soluţie cu spori la fiecare borcan, astfel incât o seringă de 10ml să fie suficientă pentru 6 – 10 borcane.

Puneţi dinou folia peste borcan. Sterilizaţi în foc acul siringii la fiecare 2 borcane pentru a preveni contaminarea în lanţ în cazul în care un borcan nu a fost bine sterilizat.
Cand toate borcanele au fost inoculate, impăturiţi marginile foliei de aluminiu în sus şi apăsaţi-le cu putere pentru a obţine un cap arătos. Scrieţi data inoculării şi specia/varietatea (species/strain) pe folie cu o cariocă. Dacă, în timpul procedurii de inoculare, atingeţi orice altceva cu acul în afară de suprafaţa foliei, sterilizaţi imediat acul dinou.

Borcanele inoculate progresează mai repede daca sunt ţinute la o temperatură de 27°C.
În opinia lui Stamets, temperatura cea mai bună pentru perioada de incubaţie pentru P. cubensis ar fi de 86°F, dar din moment ce borcanele sunt cu cateva grade mai calde decat temperatura din jur (miceliul emite căldură în timpul cresterii), 80°F este o temperatura buna şi sigură pentru incubator.

Puteţi sa construiti un incubator eficient folosind doua cutii de plastic de aceaşi mărime şi un incalzitor de acvariu.
Există mai multe tipuri de incălzitoare pentru acvariu. Cand cumparati un incalzitor, fiţi siguri ca ca este 100% submersibil(se scufunda).
Ataşaţi incălzitorul pe fundul primei cutii şi turnaţi apă calda de 27°C până când incălzitorul este complet acoperit.
Reglaţi termostatul incălzitorului astfel incât incălzitorul să se oprească automat la 27°C .
Puneţi nişte ridicătoare pe fundul cutiei pentru a susţine a doua cutie şi pentru nu atinge incălzitorul. În poza alăturată sunt folosite 4 pahare (borcane). Puteţi să folosiţi şi cărămizi, pietre sau altceva asemănător.

Puneţi a doua cutie în cea cu apă.
După câteva ore, măsuraţi temperatura dinou şi reglaţi incălzitorul, dacă e necesar, astfel incat temperatura apei să fie 27°C.

Când cutia e goală, va pluti pe apă.
Nivelul apei în cutia de mai jos trebuie sa atingă aproximativ 2/3 din inălţimea cutiei, presupunând ca a doua cutie este la locul ei incărcată cu borcane şi sta pe ridicătoare.

Acum puteţi să puneţi borcanele inoculate în cutie.

Acoperiţi borcanele cu o pătură pentru a nu lăsa căldura să iasă şi să nu lăsaţi lumina să intre.
Notă: nivelul apei scade în câteva săptămâni prin evaporare. Aşa încât va trebui să adăugaţi apă pentru menţine nivelul apei suficient de ridicat.
Să nu lăsaţi niciodată apa să se evapore şi incălzitorul să nu se mai afle sub apă!

Dând caldură borcanelor ar trebui sa vedeţi semne de germinare sub forma unor pete albe stralucitoare. Acesta este miceliu. Orice altceva daca creşte şi nu este alb, cum ar fi verde, negru sau roz atunci borcanele sunt infestate şi conţinutul lor trebuie aruncat şi metodele dumneavoastra de curăţare trebuie îmbunătăţite. După ce borcanele sunt golite şi borcanul este spălat cu detergent şi apă caldă poate fi folosit dinou.
Check the Shroomery Contamination FAQ for more information on possible contaminations in mushroom culture.

În funcţie de temperatură durează cam 14-25 zile pentru ca miceliul să colonizeze întreg substratul. După ce se realizează acest lucru, tineţi borcanele la o temperatura normală a camerei, aproximativ 21°C (70°F).
Nu expuneţi borcanele la lumina directă a soarelui, o lumină indirectă sau o veioză cu putere mică, câteva ore pe zi este suficient.

În decursul a 5 – 10 zile (cu anumite varietăţi de ciuperci poate dura chiar şi până la 30 zile) acumulări de miceliu de marimea unui cap de bold(pinhead) ar trebui să apară. Aceste aşa-numitele “gămălii”(pins) reprezintă inceputul creşterii ciupercii. În zilele urmatoare apar vizibile mici ciuperci(mushroomuri) cu capul maroniu. Acum este momentul sa dăm naştere “prăjiturii” în containerul pentru crestere(fruiting container) unde ciupercile se pot dezvolta până la maturitate.
Unele varietăţi(în cadrul aceleaşi specii) nu formează gămălii(pins) usor. În acest caz, impăturiţi borcanul colonizat intr-o pungă de plastic şi puneţi-l la frigider peste noapte şi daţi-i naştere(birth) a doua zi, chiar dacă nu se formează gamaliile. Acest soc rece ajută de obicei la formarea gămăliilor.

Fructificarea prăjiturilor(substratului colonizat complet) poate fi făcută intr-un fel de container ce poate fi legat lejer şi are cel putin o parte transparentă, de preferinţă în partea de sus. Containere potrivite ar fi o găleată de plastic, containere dreptunghiulare de plastic, terrarii, acvarii…
Puneţi un strat de jumătate de inch (1 cm) de perlită udă sau boabe de lut epandat (expanded clay pelets) sau chiar un prosop ud de hartie pe fundul containerului şi puneţi prajiturile pe acest strat lasăndu-le sa alunece din borcan cu capul în jos.

Câteodată, prăjiturica nu alunecă usor din borcan.
Trebuie doar să intoarceţi borcanul invers în mînă şi să-l loviţi uşor de palma celeilalte mâini. Aceasta va face prăjitura(cake-ul) să alunece până la capac şi va putea fi născută cu uşurinţă.

Distanţa dintre prăjituri în containerul de creştere trebuie să fie de cel puţin 5 cm. Puneţi o bucată de plastic transparent peste deschizătura containerului de creştere. Scoateţi această bucată o dată pe zi şi aerisiţi cu o bucată de carton. Dacă stratul de jos incepe să se usuce, spray-aţi-l cu nişte apă pentru a-l tine ud intrucât acest strat menţine umezeala aerului din container. Nu spray-aţi direct pe prajiturele
Manevraţi prăjiturile cât de puţin posibil, iar cand o faceţi spălaţi-vă intodeauna pe mâini.
Micile ciuperci se fac mari în cateva zile şi din momentul în care încep sa-şi deschidă pălăria, pot fi culese.
Maturizarea simultană a tuturor ciupercilor se cheamă o rundă(flush).

După ce ciupercile au crescut mai există de obicei câteva ciuperci mici şi imature care se cheamă avorturi(aborts). Pot fi recunoscute dupa capul negru şi faptul ca s-au oprit din crescut la un anumit moment. Totuşi, sunt bune de folosit doar dacă nu au putrezit

După aproximativ o săptămână, ciupercuţele incep sa apară dinou şi să se maturizeze în cursul zilelor următoare. Acest ciclu se poate repeta până la 4 ori, câteodată chiar şi mai mult. După aceasta, prăjiturica este extenuată şi nu mai produce ciuperci.

Câteodată, mucegaiul verde atacă prăjiturile chiar inainte ca acestea să fie complet extenuate. Dacă se intamplă aceasta, scoateţi şi aruncaţi prăjiturile contaminate imediat pentru a preveni inmulţirea contaminantului.

A 3-a rundă:

A 4-a şi ultima rundă: